Fără Frontiere România

Fără Frontiere România

De la coloana lui Traian la Noul Umanism

De la coloana lui Traian la Noul Umanism

România, situată la punctul de întâlnire a unor mari civilizații, între Est și Vest, nefiind redusă la sclavie, a dat naștere conceptului de Noul Umanism

Bancnota pe care o utilizez cel mai mult de când sunt în România este aceea care valorează: 1 Leu (= aproximativ 0,21 Euro) se poate  cumpăra  doar o „franzelă” de 800 gr.

01

Personajul reprodus pe bancnotă este Nicolae Iorga.

 Nicolae Iorga a fost un istoric, politician, muzeolog și scriitor român. După cum a declarat criticul literar George Călinescu, Iorga, în primele decenii ale secolului XX, a jucat „rolul lui Voltaire” în cultura română.

Din motive de afinitate culturală a fost fascinat de Italia, iar Italiei, în 1930, i-a dedicat cartea «L'Italia vista da un romeno» (Italia văzută de un român ).

 Românii din Italia sunt principala comunitate de migranți, cu peste 1.200.000 de persoane care au reședință, dat statistic pănă în 2019. De câțiva ani, această comunitate reprezintă 22,9% dintre străinii rezidenți pe teritoriu.

02

Și ce văd eu despre România, italian transferat pe acest tărâm?

Rădăcinile aceastei națiuni sunt ”adâncite”  în civilizația dacică.

Dacii erau considerați de Herodot drept cei mai curajoși și cei mai drepți dintre traci.

Se spune că  românilor  Coloana lui Traian reprezintă un monument important. La Muzeul  din București se păstrează o copie fidelă, dezasamblată  în mod precis, pentru a permite vizitatorului să vizioneze,  reliefurile sale de marmură, reconstrucția meticuloasă care reproduce bătăliile dintre daci și romani. 

Fiecare placă reprezintă o imortalizare al acelui "colosal" care astăzi constitue o mărturie milenară.

Ultima fiică a Romei”, cum a fost numită România, s-a născut când Dacia a fost cucerită de conducătorul roman. Împăratul Traian a stabilit trei legiuni, dintre care una, „XIII Gemina”, cu sediul în Alba Iulia, a rămas în Dacia pe toată durata guvernării Romei, până în 271.

Dar nu a fost o adevărată înfrângere.

Este istoria României un exemplu de reziliență?

Reziliența nu este doar capacitatea de a rezista la coliziuni, dimpotrivă, este proprietatea de a se relansa de la impacturi pentru a crea noi condiții pozitive, simt că pot spune că România reprezintă un exemplu de reziliență.

Un test al coliziunii, victoria lui Traian asupra lui Decebal, a armatei romane asupra vitejilor războinici daci, este bine descrisă în celebra coloană. Impunătoare în panorama monumentală a Romei  de asemenea, puternic iubită în plăcile păstrate în muzeul din București.

 Decebal a reușit să obțină condiții de pace doar aparent favorabile romanilor: de fapt i s-a permis să se reînarmeze în mod liber și să crească puterea poporului său în următorii cincisprezece ani.

Populația sa nu a fost supusă și nici nu a fost înrobită. Dimpotrivă, s-a legat cu aceea a romanilor contribuind astfel la amestecarea civilizației dacice cu cea latină, cu ulterioara  îmbogățire reciprocă a culturilor.

03

Pe scurt, două civilizații s-au contopit și cele două limbi surori cu rădăcini identice încă mărturisesc acest lucru. În aceste rădăcini comune există schimbul cultural dintre două popoare. Nu unul care se supune celuilalt, nici cel cucerit de cuceritor.

În România, de-a lungul secolelor, multe și diferite popoare s-au amestecat și au făcut solul spiritual al țării mai fertil. Această fuziune a tradițiilor culturale distincte și-a îmbogățit moștenirea. Este semnificativ faptul că acest pământ a fost influențat de trei mari civilizații: cea a Europei creștine, Bizanțul și Islamul.

Din punct de vedere istoric și geografic, România este situată la răscrucea unor mari civilizații, între Est și Vest.

Acum lumea e ca si cum nu ar avea frontiere. Recenta pandemie o amintește puternic. Este timpul pentru un nou  punct de referință, exemplar, demn de urmat, pentru o transformare la nivel mondial fără de care umanitatea nu va putea susține impactul  dezastrelor  din  mediului înconjurător, a războaielor și a condițiilor de viață catastrofale a marei majoritate a oamenilor.

Mircea Eliade, născut în România, unul dintre cei mai mari filozofi ai religiei din secolul trecut, cu intuiție profetică deja în 1927 a conjugat expresia „Noul Umanism”.

Doar cineva, născut și crescut într-o țară la răscruce de civilizații diferite, ar fi putut să inventeze simpla definiție a „noului umanism”.

Desigur, în ceea ce privește prezentul, perspectiva lui Eliade încă trebuie realizată într-o formă clară și evidentă.

Centrul de studiu Invictus este o asociație culturală care își propune să promoveze un Nou Umanism pentru secolul XXI.

Puterea de a da viată

A da  viața  pentru proriile convingeri. Bancnota care se «întoarce» în mâinile mele  și ea subliniază acest aspect.

Liberalul conservator, Nicolae Iorga, a fondat Partidul Național Democrat. În prima perioadă postbelică a fost prim-ministru. Profesor titular la Universitatea din București, a fost membru al academiilor științifice naționale și internaționale, precum și doctor honoris causa al celor mai prestigioase universități europene.

A fondat diverse ziare de angajament cultural și politic, inclusiv periodicul „Neamul românesc” (națiunea / poporul român). A creat Institutul de Istorie Universală din București și, printre altele, a fost și fondatorul Institutului Român de Cultură și Cercetări Umaniste din Veneția.

În octombrie 1940 s-a opus acceptării ultimatumului de la Moscova privind transferul către Uniunea Sovietică din Basarabia și nordul Bucovinei de către România.

După ce a fost luat din casa sa de țară în 1940, el a fost asasinat în pădurea Strejnic de elemente ale Gărzii de Fier pentru opoziția sa la politica pro-nazistă a guvernului român.

A face cultură nu este o simplă încântare a artei și poeziei, ci este, de asemenea, un angajament politic, în sensul cel mai larg al acțiunii care vizează binele fiecăruia.

Bunăstare personală, bunăstare socială, bunăstare ecologică.

Commenti offerti da CComment

Image

Realizziamo i nostri progetti con tre elementi essenziali:

Promozione, Informazione ed Educazione.

Sede: Via Ernesto Rossi n.34,  57125 Livorno

C.F. 92137740491

info@centrostudinvictus.it

© 2019 ASSOCIAZIONE CULTURALE CENTRO STUDI INVICTUS 
All Right Reserved